biancasuju
Mini fan
Joined: 12 Jun 2011
Posts: 4
Location: Romania
|
 Posted: 25/06/2011 08:31 Post subject: nothing much important than love |
 |
|
Kangin,Leeteuk si Donghae erau colegi inca din clasa a 3a.Acum cand timpul a trecut atat de aprig peste ei,s-au trezit maturizati dar totusi cu sufletul innocent,erau mai fragili decat niste adolescenti,nu puteai face diferenta.Niciunul nu isi putea controla rabufnirile si niciunul nu isi putea recunoaste clar sentimentele.
Intr-o zi Kangin decide sa faca el întâiul pas pentru a fi sigur de cea ce avea sa se intample mai departe in viata lui,asa ca sa dus sa isi caute prietenii pentru ai anunta de surpriza pe care nu demult o pregatise.
Il gasise pe Leeteuk in locul lui favorit acolo unde se ascundea de fiecare daca cand ceva ii bantuia sufletul,pe cand Donghae isi petrecea momentul intr-un restaurant irosind ore in sir doar admirand pestii din acvariile imense.
-Daca tot suntem aici (vorbi calm Kangin) haideti sa ne asezam.Am ceva sa va spun!(urmand un discurs pe cat de emotionant pe atat de fals).Pentru ca a trecut atata timp de cand suntem prieteni,m-am hotarat sa plecam impreuna intr-o calatorie de care sa ne aducem aminte mereu.(Oare chiar vorbea serios?asta sa fie singurul motiv?)
-Dar…cand vom pleca?nu avem nimic pregatit!!(vorbise Donghae pe un ton extrem de ingrijorat,Leeteuk se multumea doar sa isi priveasca pritenii fara sa scoata nici macar o vorba)
-Maine in zori vom pleca,ne intalnim in fata aeroportului…destinatia e o surpriza!
Au fost de acord asa ca acum era timpul sa se grabeasca spre casa pentru a-si impacheta lucrurile.Dimineata urmatoare fiecare dintre cei trei baieti s-a trezit cu un zambet larg pe fata,era ciudat,nu le statea in fire sa fie atat de entuziasmati doar din cauza unei simple calatorii.
In fata aeroportului Kangin ii astepta nerabdator.Deindata ce i-a zarit ramasese blocat,parca timpul statea acum pe loc impiedicandu-l sa-si infrunte destinul.Grabiti se urcara in avion, isi ocupara locurile si asteptau sa vada destinatia atat de mult tinuta secreta.Doar trei ore de zbor ii despartea de paradis.
Avionul trecu printr-un gol de aer provocand o turbulenta puternica iar avionul incepu sa se clatine usor.Leeteuk devenise impacientat si se cuibarii la pieptul lui Donghae la fel cum un copil se lipeste la sanul mamei protective.
Insfarsit cele trei ore de zbor au trecut fara alte incidente.Avionul ateriza pe o pista in mijlocul unei insule ce la întâia vedere parea pustie.Nu departe se afla si hotelul in care avea sa ii gazduiasca,parea a fi o mica venetie,totul plutea incat uneori simteai cum te cuprinde o dispoziție profunda de lamentare.
La etajul doi al hotelului se afla camera ce avea sa duca cu sine mai departe secretele unei saptamani nebune.Kangin deschide usa rabufnind parca sa o scoata din balamale,tot ce vroia acum era sa simta valurile marii spalandu-i valurile de durere din sufletul amar.Au inceput sa isi desfaca ordonat bagajele fiecare asezandu-si lucrurile in dulapul sau oprind doar hainele ce aveau sa le poarte cat timp vor fi pe plaja.Insfarsit erau pregatiti.
Primii au plecat Kangin si Leeteuk,Donghae plecand la limitat timp dupa ei ramanand ingandurat.Kangin la scapat din ochii pe Leeteuk doar cateva minute pentru a cumpara ceva de baut,a fost de ajuns ca acesta sa dispara atras de cantecul marii.Din fericire Donghae nu era prea departe si se arunca fara ezitare in valurile reci si dure ca o stanca pentru a-si salva prietenul.Kangin a privit toata scena neputincios devenind gelos ca nu a fost el cel care ii salvase viata.Pentru a face uitata intamplarea ii pregatise o cina speciala,dar cum sa faca ca Donghae sa nu se simta neglijat?gasise deja o solutie! O sa ii cumpere un bilet la film.
La cina Kangin dezvalui adevaratul motiv al calatoriei.
-Te vroiam pentru mine,dar tu mereu l-ai vazut doar pe el.
Nu primise nici un raspuns Leeteuk ramasese amutit, dar inca zambea.
Insistand, cea ce parea un monolog continua.
-Nu mai zambi si spunemi ca si tu ma iubesti la fel de mult cum te iubesc si eu pe tine !
Dupa cateva secunde in care a dominat tacerea buzele lui Leeteuk insfarsit se miscara :
-Nu,nu te vreau !ii sunt dator cu viata celui care ma salvat punandu-si in pericol propria viata.
Nu ii venea sa creada ce putea auzii.Se ridica furios de la masa si pleca spre cinematograf unde avea sa il intalneasca pe Donghae.Il cauta cu privirea prin multimea de oameni iar cand il zarii se napustise asupra lui cu o ploaie de lovituri.
Nimeni nu a avut curajul sa opreasca disputa care era pe cale sa se incheie inecata in sange.
Cu ultima picatura de viata care ii mai curgea prin vene Donghae gasise suficienta tărie sa se ridice in picioare sfidandu-l pe Kangin cu privirea si gasind chiar tupeu sa intrebe motivul pentru care sa napustit asupra lui atat de animalic.
Cu furia unui tigru care isi scapase prada ii raspunde:
-Pentru ca el trebuia sa fie al meu,dar acum te vede doar pe tine ...defapt asa a fost mereu,tot timpul a fost asa.
-Dar stai ...despre ce vorbesti???(intreaba suspicios Donghae)
-Despre ce vorbesc ??? inca mai ai tupeu sa ma intrebi !! vorbesc de Leeteuk ...ai face bine sa remediezi problema asta daca intradevar ti la viata ta !
A doua zi la ora 8 Leeteuk avea sa participe la o alta cina, acum pregatita de Donghae.Galant si punctual deschizand usor usa pasind la fel de fin cum un fulg de zapada se aseaza pe pamant se indreapta catre masa unde era Donghae.Nu era sigur ca ii putea spune, nu ii era teama,dar totusi parea speriat.
-Uite,eu....eu....eu nu te iubesc ! Kangin e cel care ar face orice pentru tine !! Noi...devaft nu exista noi...!!
Ridicandu-se de la masa Donghae parasise incaperea lasandu-l pe Leeteuk mai pierdut ca niciodata.
THE END!!!
[url=http://www.99poze.ro/p/efca52337e94dce476260206dc83e492.jpg] [/url] |
|
